Unde trebuie să doarmă bebelușul?

Vestea bună e că nu TREBUIE să doarmă undeva anume, ci poate dormi oriunde e bine pentru el și pentru ceilalţi membri ai familiei. Părerile vor fi mereu împărţite în această privinţă, dar eu nu cred că există un răspuns corect absolut, ci doar acela că trebuie să facem exact ce e mai bine pentru noi ca familie.

Înainte să vină Alexandru pe lume, am petrecut o grămadă de timp căutând pătuţul perfect. Nu-mi plăcea absolut nimic. Am găsit într-un final unul din lemn masiv, pe care l-am comandat online. L-am montat frumos în dormitor. Pentru noi a fost clar de la început că vrem să fie copilul cu noi în cameră. Nu mă întrebaţi de ce, pur și simplu așa am simţit noi, deși tind să cred că gândirea noastră de oameni-adulţi cu gândirea noastră de oameni-părinţi diferă de multe ori… Un fel de socoteala de acasă nu se pupă cu aia din târg, ? deoarece ajungi să vezi lucrurile diferit când ești în faţa faptului împlinit, în acest caz a copilului născut. Și asta e valabil pentru destule alte lucruri pe care le „vedeai” foarte clar într-un anume fel înainte să fii părinte.

În prima noapte acasă am pus copilul să doarmă în pătuţ. Pătuţul era pe partea mea de pat, copilul dormea, noi nu. Ba făcea sunete, ba era prea multă lumină, ba era prea puţină lumină, ba de unde stăteam eu nu vedeam dacă e ok (acea pornire a noilor părinţi de a vedea dacă bebelușul respiră ?), ba mă ridicam eu prea greu să-l iau din pătuţ… Mai pot continua mult și bine…

Și uite așa Alexandru a ajuns cu noi în pat. Că apoi tati s-a autoexilat o perioadă bună în altă cameră e partea a doua, dar îl înţeleg, că dacă noi nu dormeam, nu dormea nici el…

Despre co-sleeping

Am citit despre co-sleeping și cât este de important să te asiguri că bebelușul e în siguranţă pe timpul nopţii. Cum nu consum alcool, droguri și alte celea, am eliminat din start câteva probleme, norocul meu. Am făcut loc în jurul lui, astfel încât să nu ajungă pe el perna sau pilota mea și am pus o margine patului, pentru când urma să se rostogolească.

Co-sleeping a fost cea mai bună soluţie pentru noi. Nu zic că e perfectă, dar nici nu mă tem că Alexandru va dormi cu noi până se însoară. Sunt sigură că la un moment dat nu va mai dori să se trezească cu mama și tata, ci cu iubita, ? dar până atunci mă bucur de avantajele acestui fel de a dormi.

Cred că cel mai mare avantaj este că am reușit și eu să mă odihnesc (chiar dacă nu mereu așa cum trebuie). Nu mi-aș putea imagina nopţile cu treziri dese, cu mine fugind în altă cameră că plânge copilul. Să aud că plânge din pătuţ, fie în altă cameră, fie în dormitor, să mă ridic, să-l iau din pătuţ, să-l alăptez, să-l adorm, să-l pun la loc fără să se trezească și apoi eu să dorm ca și cum n-ar fi fost nimic!? Pff… Dormind în același pat, îl simt imediat când se foiește, îl alăptez și dormim mai departe fericiţi amândoi… Uneori reușesc să adorm chiar înaintea lui ?

Chiar dacă mama zicea că tuturor copiilor le place să doarmă în patul mare și că trebuie mutat în pătuţ, sunt de acord cu ea doar pe jumătate, prima jumătate desigur. Dacă îi place să doarmă în patul mare de ce să-i luăm bucuria asta? Până la urmă va renunţa el la noi, iar noi vom rămâne cu amintirea nopţilor în care se cuibărea la sân și a dimineţilor în care se așeza cu fundul pe perna tatălui lui și-l trezea cu o palmă mică peste faţă. ❤